Gheorghe Cojocaru: „Cea mai importantă decizie a Congresului a fost de a forma un Sfat al Țării.”

Istoricul Gheorghe Cojocaru a discutat astăzi în studioul nostru de la Chișinău cu Vasile Botnaru despre un eveniment petrecut în urmă cu 95 de ani: constituirea Congresului Militarilor, precursorul Sfatului Țării.

Gheorghe Cojocaru: „Exact 95 de ani în urmă își deschidea lucrările Congresul militarilor moldoveni, împrăștiați pe toate fronturile Primului Război Mondial și reuniți la Chișinău cu gândul de a da Basarabiei o formă se guvernare distinctă, un Sfat al Țării care să ia sub ocrotirea sa viața oamenilor și libertățile câștigate prin revoluția rusă din februarie 1917”.

Europa Liberă: Este un congres despre care se cunoaşte mai puţin, decît despre Sfatul Ţării, de exemplu. În ce condiții s-a convocat acest congres?

Gheorghe Cojocaru: „Condițiile în care se modela proiectul unei Basarabii autoguvernate erau extrem de vitrege. Basarabia devenise spatele frontului român, apărat de sute de mii de militari ruși și români. Dar, în acea fază trupele ruse erau în descompunere, disciplina militară era la pământ, armata începuse să depună armele și să părăsească masiv liniile de apărare.

În trecere prin localitățile Basarabiei, aceste unități se dedau la abuzuri și jafuri fără precedent. Viața publică era dominată de diverse comitete militare ale acestor trupe, apărute ca ciupercile după ploaie. În aceste împrejurări anume forța organizată a militarilor moldoveni se putea impune și promova interesele fundamentale ale populației din Basarabia. A trebuit să fie depășită și rezistența unor autorități politice și militare centrale care nu erau interesate de o eventuală autodeterminarea a Basarabiei”.

Europa Liberă: De fapt vorbim despre o tradiţie: cînd militarii erau elita societăţii. Dar cum a reacționat populaț