In interventia Sincronizarea Institutului Cultural Roman, 12 septembrie 2012, am argumentat pentru plasarea institutiei sub semnul sincronizarii. Odata cu Organigrama 2012 si cu hotararea Programele Institutului Cultural Roman, sincronizarea a inceput sa prinda realitate.
Stim prea bine ca ceea ce numim cultura se poate privi din diferite unghiuri, situate intre cel filosofic si cel strict utilitar. In strategia Comisiei Europene, adopta recent sub titlul Promoting Cultural and Creative Sectors for Growth and Jobs in the EU (26 Septembrie 2012), cultura este considerata sub aspectul impactului ei in societate: „cultura ne contureaza identitatile, aspiratiile si relatiile cu altii si cu lumea. Ea contureaza, de asemenea, locurile si cadrele in care traim, stilurile de viata pe care le dezvoltam". Comisia Europeana are in vedere o abordare holistica a culturii si, mai ales, a raporturilor dintre cultura, educatie, economie, turism si celelalte componente ale vietii sociale.
Ca parte a Uniunii Europene, Romania este interesata sa promoveze strategia ce valorifica cultura si sectoarele creative in societate, luata in largime. Institutul Cultural Roman de astazi cauta, prin programele sale, sa contribuie la generarea de noi valori, sa asume cultura in inteles cuprinzator si sa mareasca impactul societal al activitatilor. Institutul isi asuma adevarul ca, la randul ei, cultura este, cum se spune in strategia Comisiei Europene, „o resursa fundamentala pentru inovatie sociala si raspunsuri la provocari societale majore". Cultura poate contribui la dezvoltarea deprinderilor „din jurul creativitatii si antreprenorialului, gandirii critice, asumarii riscului si angajarii, care sunt necesare pentru competitivitatea UE in societatea cunoasterii".
Institutul Cultural Roman conlucreaza cu Ministerul Culturii si Ministerul Educatiei pentru a-si asigura accesul la