Fiecare preşedinte american de la Richard Nixon încoace a avut ca ţintă independenţa energetică a SUA şi ambii candidaţi la fotoliul de preşedinte de anul acesta au pus această problemă pe tapet în campania electorală.
Totuşi, independenţa energetică nu aduce după sine şi ieftinirea benzinei la pompă, cum ar părea la prima vedere. Un exemplu concret în acest sens este Canada, vecinul de la nord al Statelor Unite.
Canada produce mult mai mult petrol decât consumă şi nu este dependentă de Orientul Mijlociu. Această ţară are destul petrol pentru consumul propriu.
Jurnaliştii de la Postul Naţional de Radio din SUA l-au contactat pe profesorul în economie Stephen Gordon de la Université Laval din Quebec pentru a-l întreba ce înseamnă pentru ţara lui independenţa energetică. Răspunsul a fost foarte clar: „Nu reprezintă mare lucru“.
Pentru a testa cele spuse de profesor, jurnaliştii l-au întrebat unde îşi face plinul la maşină pentru a verifica preţul la benzinărie. Aceştia au aflat că este 1,37 de dolari canadieni pe litru, adică similar cu preţul din SUA (4 dolari americani pe galon).
Independenţa energetică nu înseamnă automat şi benzină mai ieftină. Nici măcar nu garantează stabilitatea preţurilor. Preţul benzinei în Canada a crescut în această vară la fel ca în SUA. Preţurile din Canada sunt sensibile la conflictele din Orientul Mijlociu sau la cererea în creştere din China.
Asta înseamnă o piaţă globală a petrolului. Practic există un singur preţ, fie că eşti un exportator important precum Canada sau cel mai mare importator din lume cum este SUA.
Pentru economia Canadei este bine că exportă petrol în restul lumii. Petrolul reprezintă bani îngropaţi în pământ, dar asta nu face benzina mai ieftină la pompă.
SURSA: NPR
