La sfîrșit de săptămînă despre descentralizarea puterii, cu Valentina Ursu și invitații ei: Gheorghe Cojoc, Ion Beschieru și Valeriu Nemirenco.
Primarii au sperat că noua Strategie Naţională de Descentralizare a Puterii Locale le va oferi mai multă libertate. Dar reprezentanţii autorităţilor locale obiectează că, recent adoptată în Parlament, Strategia rămâne deocamdată doar pe hârtie. Cât de rapid poate fi ea pusă în mişcare? Au înţeles oare cei de la putere că reforma de descentralizare şi consolidare a autonomiei locale e una de importantă naţională?
Practica europeană arată că cele mai eficiente parteneriate intercomunitare sunt înregistrate în cele mai scumpe domenii de infrastructură, cum ar fi reţelele de apeduct, irigare, canalizare, salubrizare, drumuri şi multe altele. Dar, până a ajunge la aceste practici occidentale, experţii constată trista realitate din satele moldave. Felul cum s-a dezvoltat mediul rural, în ultimii ani, demonstrează clar că satele nu au putere nici organizaţională, nici financiară, pentru a-şi moderniza infrastructura.
L-am întrebat pe Gheorghe Cojoc, preşedintele interimar al raionului Basarabeasca dacă situaţia din teritoriu se schimbă după adoptarea Strategiei de descentralizare?
x Gheorghe Cojoc: „Faptul că strategia a fost adoptată nu înseamnă că ne este mai uşor, deoarece descentralizarea nu se simte. Ar trebui, în primul rând, să se dezlege mâinile unităţilor de nivelul unu, chiar şi celor de nivelul doi şi ar trebui ca autonomia locală să se afirme în plan financiar, material şi, mai ales, fiscal.
Ar trebui mai puţină hărţuială din partea autorităţilor centrale. Uitaţi-vă ce a ieşit cu şcolile. De la anul nou, din 1 ianuarie, tot ce miroase a şcoală, la nivelul unu, nu va mai fi finanţat de către guvern. Adică sunt nevoite consiliile locale să transmită toate şcolil
