România trece, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora oficială de iarnă, ora 4.00 urmând să devină ora 3.00, iar ziua de 28 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă din an. Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie.

Pentru trecerea la ora oficială de iarnă, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că duminică 28 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului. Trecerea la ora Europei Orientale, sau ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare până la 28 octombrie, dar vor fi afectate de schimbarea de oră 82 de trenuri, dintre care 40 InterRegio, 40 Regio şi două InterCity, a anunţat CFR Călători. Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora oficială de vară până în noaptea de 27 spre 28 octombrie ora 4.00, care devine ora 3.00.

Prima sugestie în 1784

Aşadar în ultima duminică din luna octombrie se încheie orarul de vară, care debutează în ultima duminică a lunii martie, şi se revine la Timpul Legal Român, când diferenţa faţă de timpul universal (GMT) este din nou de două ore. Schimbarea nu este simultană în toate ţările unde are loc din cauza diferenţei de fus orar. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală a Soarelui şi reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, dar a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Au urmat ani în care introducerea orei de vară a fost propusă de mai multe ori, dar respinsă. Pentru o perioadă mai îndelungată a fost aplicată în SUA, în timpul celui de al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 - 30 septembrie 1945. Fără succes în România

În România, orarul de vară a fost introdus pentru prima dată,