Pe undeva, Traian Basescu merita sa fie tratat cu grosolania cu care si-a alintat adversarii atata amar de vreme - e drept ca multi si-au cerut-o cu lacrimi.

C-asa-i la poceala politica, cine misca misca-n brisca! Dar nu ma asteptam ca lectia de necivilizatie sa prinda atat de bine taman la forta care si-a pictat

pe steag lipsa toparlanie, lipsa educatie, lipsa mahala, dupa principiul "capra

sare masa, iada sare casa".

Iar confiscarea Zilei Armatei de catre prestatorii de miuta USL, care n-au fost in

stare sa se ridice deasupra orgoliului si i-au trimis sefului statului o invitatie la manifestarile de la Carei pe care au scris "domnului Traian Basescu", desi omul e chiar comandantul ostirii (Constitutia), nu arata decat ca in loc de o mitocanie, romanilor li se pregatesc doua.

Un observator cu memorie buna mi-ar putea aminti ca, in 1 Decembrie 2010, Traian Basescu se afla la summit-ul OSCE din Kazahstan, prin urmare l-a delegat pe Emil Boc sa primeasca onorul Armatei numai ca sa-l puna pe Mircea Geoana intr-o pozitie de gaga. Asta desi un Ordin de ministru din 2009 spune ca onorul se acorda in urmatoarea ordine: presedintele Romaniei, presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor, primului-ministru etc.

Foarte buna observatie, dar mai am eu una: de la Traian Basescu ma asteptam la asa

ceva. De la flacaii astia deveniti monarhisti, prin urmare plini de educatie, bun-simt si viziune a unei noi Romanii, nu.

Intrebarea de care depind multe in capul meu care a spus ca nu mai merge la vot, dar are nevoie sa priceapa cine sunt oamenii care revendica patria pe seama a 7,4 milioane de voturi este daca decizia de a-l pune la colt pe comandantul Armatei, de ziua ei, este izvorata din nevoia de harjoneala, dintr-un ambit de moment, sau ei sunt marlani dintr-o pornire intima.

Nu poti,