Primul semn de intrebare s-a nascut in momentul in care Crin Antonescu s-a grabit sa-i ocupe locul lui Traian Basescu la Cotroceni.
Asa cum nici macar Vacaroiu nu facuse in 2007, cand acelasi presedinte fusese suspendat pentru prima oara. Nimic de spus. In fond, Antonescu nu facuse nimic ilegal sau din ce nu "se cade", dar si numai gandul la posibilitatea sa evacueze Palatul, in cazul revenirii lui Traian Basescu, si ar fi trebuit sa il faca sa se gandeasca de doua ori asupra impactului acestui scenariu asupra propriei imagini.
Cu atat mai mult cu cat ar fi trebuit sa isi imagineze cum s-ar lipi un astfel de deznodamant de calitatea lui de fost, actual si viitor candidat la prezidentiale. Mai rau decat o nuca infipta in fruntea lui "Felix". Si totusi, Crin a mers inainte. A plusat cu parasirea vietii politice, in cazul in care presedintele suspendat s-ar intoarce. Mai mult, a facut din asta si o mica sceneta in Parlament, in direct, in fata intregii natiuni.
Si asa, jucandu-si piesa parasirii pana in ultima clipa, Antonescu nu a avut nicio jena sa stearga promisiunea, sa isi ia cuvantul si sa dea totul uitarii, pe simplul motiv ca nu se pune. Nu se pune pentru ca au existat 7,4 de milioane de voturi, totusi, care i-au spus lui Basescu sa plece. Asa a ajuns Crin apoi sa anexeze si milioanele de voturi, sa se considere indreptatit sa reintre in lupta pentru ele.
Asa a ramas Antonescu in politica - nu ca ar fi trebuit sa isi tina cuvantul si sa plece, asa cum ii cerea propaganda portocalie, dar macar sa nu-l mai faca nimeni "samurai intr-o tara de mioare".
Depasind momentul revenirii de unde nu a plecat prin aceleasi atacuri la "tiranul de la Cotroceni" (sustinut de Europa amorezata de profilul sau autoritar), Crin Antonescu nu a avut nicio clipa puterea macar sa ia in calcul si posibilitatea ca, poate, si atit
