Chiar dacă nu are ieşire la mare, Elveţia este o ţară cu numeroase lacuri, şi prin urmare nu este la adăpost în faţa ameninţării cu un tsunami. Oricât ar părea de aiurită afirmaţi, există dovada: un val catastrofal care a "ras” lacul Leman în anul 563. Povestea acelui val tsunami a fost dată publicităţii, bine documentată, de revista ştiinţifică Nature Geoscience.
Tsunami-urile, deseori asociate unor seisme de mare intensitate, sunt de temut pentru zonele de coastă maritimă, mai ales după dramele care au lovit Indonezia în 2004 şi Japonia, în 2011.
Dar o echipă a Universităţii din Geneva arată că şi regiuni enclavizate în pământ, fără risc de seism major, nu sunt la adăpost de efectele distrugătoare ale unui tsunami.
Astfel, în 563, un val gigantic a devastat malurile lacului Leman, cel mai mare lac natural din Europa de Vest, situat între Elveţia şi Franţa. Un eveniment cunoscut sub denumirea de catastrofa de la Taurendunum, scrie AFP.
Relatările istorice descriu un tsunami ucigaş, general de o alunecare de teren în zona montană Valais, la peste 70 de kilometri de Geneva, acolo unde Rhone-ul intră în lacul Leman. Valul a inundat malul, făcând ravagii printre sate, luând cu el oameni şi animale, distrugând podul din Geneva şi penetrând în oraş, unde mai multe persoane şi-au pierdut viaţa.
O echipă a Universităţii din Geneva, specializată în limnogeologie (studiul sedimentelor lacustre), condusă de Katrina Kremer, a dus ancheta până în fundul lacului. Sondarea terenului a scos în evidenţă un depozit de sedimente gigantic sub patul lacului, care, după părerea cercetătorilor, s-a depus dintr-o dată. El se întinde pe o suprafaţă de peste 10 kilometri lungime şi 5 kilometri lăţime, cu o grosime medie de 5 metri şi un volum minim estimat la 250 de milioane de metri cubi, adică echivalentul conţinutului a circa 100.000 de pis
