Cum poate supraviețui un singur magazin sau o rețea mică de retail, în condițiile în care volumul este cuvântul de ordine pe piață românească de retail?

În lipsa unei forțe mari de negociere în relația cu furnizorii, micii retaileri nu pot juca pe cartea prețurilor mici, asemenea hipermarketurilor. În schimb, cei mici mizează pe o relație mai personală cu clientul și pe furnizarea unei game de produse mult mai extinse (în funcție de specializarea fiecăruia) decât pot oferi retaileri precum Carrefour, Cora, Metro sau Mega Image.

”Numai oferind ceva ce nu se găsește oriunde îți poți forma o clientelă”, comentează Bogdan Belciu, partener la PwC

Pe scurt, micii retaileri vând produse/ servicii cu o valoare adăugată mai mare, motiv pentru care își permit și adaosuri comerciale mai mari. Cu alte cuvinte, ceea ce nu se poate obține prin volume mari este compensat prin marje mai bune. În condițiile în care vânzările sunt relativ reduse în retailul de nișă, să fie marjele de profit principala atracție pentru investitori?

Paradoxal, chiar dacă marjele comerciale sunt mai mari decât în cazul hipermarketurilor, rata profitabilității nu este cu mult superioară. În cazul retailului mare, marjele de profit net gravitează în jurul a 5-10%. Pentru comercianții de nișă, marja poate fi dublă, însă este raportată la venituri incomparabil mai mici.

“Profitabilitatea poate fi mai mare în cazul jucătorilor specializați, dacă găsești nișa potrivită, dacă te diferențiezi și aduci valoare adăugată“, precizează Belciu. În opinia lui, dezvoltarea unei mici rețele de nișărămâne una din puținele posibilități de a mai pătrunde pe piața retailului.

Concret, fac retail de nişă magazine specializate, precum Comtesse du Barry (vinuri şi delicatese franţuzeşti), Magazinul de Mirodenii, Beautik (parfumuri și cosmetice de nișă), La Baciu (magazin de mezeluri tradiți