Propuneri simple. Mai ales pentru ăia care urlă european la populişti sau, şi mai penibil, sînt acuzaţi de populism fără să emită nici măcar un mesaj riscat.
O listă Lagarde cu evazioniştii. Poate vă amintiţi cum Christine Lagarde, ministrul de finanţe francez în 2010, le-a dat guvernanţilor greci un CD cu bogaţii greci cu conturi în Elveţia.
Le Monde scrie despre cum un ziarist care a dat o listă cu 2000 de nume de posibili evazionişti (nu toţi cu conturi în Elveţia sînt musai şi evazionişti) a fost săltat de poliţie. Acţiune în forţă, nu glumă. Arestăm presa care scrie despre ei. Pînă la urmă i-au dat drumul, dar gestul de avertisment a fost clar.
Rămîne ideea simplă. Cumpăratuld e CD-uri cu evazionişti se purta şi prin Germania în anii trecuţi.
În România se plimbă mai mult ideea amnistiei ca-n Italia. Evazionismul există doar în scandalul Blejnar. Ca şi cum dacă îl arestăm pe cei pe care i-a protejat am terminat povestea.
Ştiu argumentele, avem oricum puţin capital. (Mai mult, toate politicile noastre economice şi sociale mai ferme au fost în favoarea marilor corporaţii care oricum scot bani din ţară în diverse forme). Mai dăm şi top 300 cu tot soiul de miliardari mai mult sau mai puţin imaginari (Patriciu) sau de-a dreptul dubioşi (Diaconescu).
Însă problema grecească rămîne valabilă şi în alte colţuri ale europei: o castă de privilegiaţi care îşi securizează averile fugind de taxe. Aceeaşi castă îşi vede apoi liniştită şi de invective la adresa poporului leneş şi a statului care taxează prea mult. Da, taxează mult mai ales munca…
Ştiu şi celălalt argument: păi cum să sperii posibili sponsori ai partidului. N-a mers nici măcar propunerea de suprataxare a celei de-a doua proprietăţi.
Frica de muncitori estici
Sînt citate cu nesaţ ştiri despre cum mor de frică englezii de muncitorii români şi bulgari. Ştiri