Scriam pe la începutul lunii (aici) că cea mai rezonabilă opţiune pentru conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie ar fi alegerea în funcţia de şef al acestei deja prestigioase instituţii a unui procuror din interior, rodat deja în combaterea marii corupţii. Propuneam atunci numele şefului Secţiei I a DNA, Lucian Papici, cel care a obţinut condamnarea lui Adrian Năstase la închisoare în dosarul Trofeul Calităţii, o premieră în justiţia românească. În fond, soluţionarea, ca procuror de execuţie, a cel puţin unui dosar de mare corupţie, îmi pare un criteriu obligatoriu pentru selectarea unui şef al DNA. Daniel Morar, al cărui mandat a expirat, avea în palmares, când a fost numit la conducerea DNA, prima şi singura la acea vreme condamnare a unui demnitar, cea a fostului deputat PSD Gabriel Bivolaru, care a primit cinci ani de închisoare. În momentul în care Morar a obţinut condamnarea lui Bivolaru nici măcar nu exista o structură specailizată în combaterea corupţiei.
În momentul de faţă, din cele şase candidaturi depuse la Ministerul Justiţiei pentru conducerea DNA, doar una îi aparţine unui procuror care a activat cu succes în interiorul Direcţiei, cea a lui Claudiu Dumitrescu. Procurorul este actualul şef al Departamentului de Luptă Anti Fraudă (structură care nu este parte a Ministerului Public, are doar rolul de a informa DNA de posibile deturnări ale fondurilor europene) şi se ocupa pe când era procuror DNA, în principal, de cazuri de corupţie în accesarea fondurilor europene. Claudiu Dumitrescu a investigat însă şi cazuri spectaculoase: Remeş (“Pălinca şi caltaboşii”), Gigi Becali (“Valiza”), Brădişteanu (dotarea spitalelor din sistemul penitenciar) etc. “Pălinca” a fost pusă deja “la răcoare”, restul dosarelor sunt încă pe rol.
Dintre restul candidaţilor, Ioan Irimie, fost şef al PNA Cluj, care a obţinut în 2002 performanţa de a nu trimite pe n
