* producţia de porumb din acest an este cu 60 % mai mică decât cea înregistrată anul trecut * dacă marii fermieri reuşesc să-şi acopere din pierderi prin valorificarea recoltei la preţ dublu faţă de 2011, prin hambarele ţăranilor bate vântul * producţii mici în comparaţie cu alţi ani s-au obţinut şi la floarea soarelui şi la grâu * la rapiţă a fost dezastru, peste 80% din suprafaţa cultivată în toamnă fiind întoarsă în primăvară * seceta a dat complet peste cap agricultura, dar a făcut şi o gaură serioasă în PIB, ultimele prognoze privind creşterea economică mergând spre 1%, faţă 2,3 cât se previziona la sfârşitul anului trecut
Un an greu. Aşa caracterizează fermierii acum, la sfârşit de ciclu agricol, anul 2012, un an extrem de capricios din punct de vedere termic, cu mii de hectare calamitate, cu recolte mult sub aşteptări. Şi, uitându-se îngrijoraţi în hambare, nu le e greu să decreteze: 2012 a fost cel mai dificil din ultimii 10-15 ani. Iar concluzia aceasta a lor ar trebui să ne dea frisoane tuturor. Şi asta pentru că, dacă ei, fermierii, îşi pot atenua pierderile prin creşterea preţului de vânzare a producţiei, cei care plătesc, de fapt, "decontul", suntem noi, cei care punem zilnic în coş roadele muncii lor. Efectele anului agricol prost nu se resimt doar în preţuri. În funcţie de evoluţia vremii şi a culturilor, pe parcursul acestui an, Executivul a redus de două ori estimarea de creştere economică, de la 2,3% la sfârşitul anului trecut la 1,5 % în vară şi, recent, la 1,2 % din PIB. Aceasta, în condiţiile în care Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a revizuit şi ea estimarea, tot în jos, însă la doar 0,8%. Motivele principale: slaba producţie agricolă şi slaba absorbţie a fondurilor europene. Un an extrem de capricios
Peste 80 % din cultura de rapiţă a fost complet calamitată şi cam tot atât din suprafaţa cultivată cu grâu