Conform principiului "nimic nu e ce pare a fi", recentele declaratii ale europarlamentarului Theodor Stolojan nu trebuie sa surprinda. Fostul prim-ministru din perioada de dupa caderea guvernului Roman ('91-'92), intr-un arc peste timp, il ataca direct pe omologul sau de azi, Victor Ponta.
Nu cred ca pe Stlojan il deranjeaza incuscrirea valorilor liberale cu directivele stangii politice reprezentate de social-democratie. Sa nu uitam ca el insusi a practicat combinarea antinatura, sustinandu-l in 1996 pe Ion Iliescu la prezidentiale. Nimic nou, deoarece economistul de stat al anilor 1972- 1989, si dupa, a trecut prin PCR si FSN.
Alianta de mai tarziu, D.A. (2003), in care PD-ul lui Traian Basescu numai de dreapta n-a fost, vine ca o confirmare. Amestecul doctrinar de circumstanta se utilizeaza suficient de eficace pentru a se mai tine cont de hotare distinct delimitate politic.
Revenind, spuneam ca Theodor Stolojan il eticheteaza pe Ponta, in ipoteza unei eventuale delegari a acestuia la Bruxelles, in vederea participarii la discutiile pe tema perspectivei financiare 2014- 2020, ca fiindu-i inferior lui Traian Basescu. Din punctele de vedere ale "credibilitatii si calificarii", la care adauga bonusul negativ "suspiciune de plagiat".
Sunt opiniile d-sale. Ar fi de evaluat primele doua criterii expuse. Daca ne referim la credibilitate, presedintele are avantajul experientei luptelor de "gherila", din care a iesit cand victorios, cand sifonat. Un batailleur de cursa lunga capata notorietate printre meseriasii straini harsiti intr-ale politicii.
Apoi, punctul comun de convergenta cu greii PPE, cei ce i-au fost pavaza la cumpana numita referendum, constituie un important atu in maneca lui Traian Basescu. Insa, la capitolul "calificare" este de discutat. Nici actualul premier, nici presedintele nu exceleaza in mate
