„Pentru bucureşteni şi pentru ceilalţi români, Timişoara reprezintă Vestul”. Acesta a fost motto-ul care a deschis prima ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură. Un oraş despre care scriitorul Mircea Mihăieş, amfitrionul festivalului, spune că are „o tradiţie culturală pe care este datoare să o onoreze”. Şi aşa s-a întâmplat, dovadă fiind sutele de oameni care s-au perindat prin Sala Baroc a Muzeului de Artă în cele trei zile de lecturi şi dezbateri alături de nume mari ale literaturii europene, printre care ne mândrim şi cu scriitori timişoreni.
Scriitori de talie mondială, la Timişoara
„Pentru bucureşteni şi pentru ceilalţi români, Timişoara reprezintă Vestul”. Un titlu care spune şi, totodată, promite multe. În primul rând, este vorba despre statutul pe care Timişoara a reuşit să şi-l dobândească în cele trei zile în care a fost gazda Festivalului Internaţional de Literatură. Alături de nume mari ale culturii timişorene, scriitori de faimă internaţională au reuşit să facă din capitala Banatului un veritabil oraş european pe segmentul cultural. Cu această ocazie, am aflat că „pentru bucureşteni şi pentru ceilalţi români, Timişoara reprezintă Vestul”. Şi îmi doresc să cred că nu este vorba doar despre o plasare pur geografică, ci mai mult decât atât, o metropolă în care aerul occidental este adus de aprecierea internaţională a scriitorilor din oraş, o dovadă fiind faptul că aceştia au stat la aceeaşi masă, au dezbătut teme de interes pentru spaţiul central-european şi şi-au împărtăşit gândurile şi ideile cu alţi oameni faimoşi ai literaturii universale.
Cea de-a doua componentă a titulaturii pe care am invocat-o câteva rânduri mai sus plasează Timişoara în partea de răsărit a Europei, o fâşie dintr-un Est bogat în valori culturale, iar aprecierea vine din partea unor nume mari din lumea scriitorilor din Suedi
