Guvernul Ponta a obţinut aceleaşi rezultate fiscale ca guvernele precedente, care l-au avut pe Blejnar la ANAF Sursa: VLAD STĂNESCU

Premierul Victor Ponta ne-a anunţat sâmbătă, în şedinţa de Guvern, că a reuşit o performanţă remarcabilă, şi anume creşterea cu 10% a încasărilor bugetare doar ca urmare a "schimbării vârfului ANAF". Dincolo de senzaţionalul informaţiei, o analiză mai atentă arată o realitate complet diferită faţă de cea prezentată de primul ministru.

Per total, veniturile bugetare au crescut în primele nouă luni cu doar 7,6%, cele mai mari creşteri fiind de 14,2% la asigurările de sănătate şi 12,5% la impozitul pe venit. Cel mai mare impact l-au avut însă creşterile de la TVA (6,2%) şi accize (8,8%), din cauza ponderii acestora în buget. Deficit bugetar de 1,18% din PIB în primele nouă luni ale anului

O parte a creşterilor de venituri e însă artificială şi se regăseşte în cifre egale sau mai mari pe partea de cheltuieli. La asigurările de sănătate motivul de bază e introducerea taxei "claw-back", care în primele nouă luni a adus încasări de peste un miliard de lei. La impozitul pe venit, ascensiunea s-a datorat creşterii numărului de salariaţi şi a salariului mediu pe economie, dar mai ales majorării cu 8% a salariilor bugetarilor. Producătorii de medicamente au „deadline” până la sfârșitul lunii să plătească taxa clawback

Creşterea încasărilor din TVA reflectă fidel evoluţia inflaţiei. Cota de 24% a fost aplicată la preţuri cu 5% mai mari decât anul trecut, rezultând o creştere a încasărilor de 6,2%, aşa că meritul ANAF e unul marginal.

În cazul accizelor, creşterea de 8,8% include în principal majorarea accizei la motorină cu 4,5% de la începutul anului şi la ţigări cu 3,4% de la 1 iulie, dar şi creşterea cu aproape 1% a cursului la care s-au calculat accizele în acest an. Cel mult 0,3% din veniturile bugetare ar putea fi re