Evenimentele de acum zece zile, când un cetăţean rus de 42 de ani, O.M., a fost prins pe aeroportul Otopeni cu mai multe documente şi hărţi geologice, readuc în prim-plan lupta marilor puteri pentru resurse, de data aceasta în lumina reflectoarelor fiind 30% din rezervele de cupru ale României. În centrul scandalului sunt Ipromin, institut de cercetare în domeniul industriei miniere, şi datele secrete despre zăcământul de cupru Moldova Nouă, a cărui licenţă de exploatare este deţinută de firma Moldomin. Acelaşi institut a colaborat cu Roşia Montană Gold Corporation, folosind date din arhiva proprie pentru a realiza un raport tehnico-economic asupra unuia dintre cele mai controversate proiecte miniere din România.
"Ipromin face parte din categoria fostelor institute de cercetare de stat care se ocupau de proiectare pentru obiective miniere. Toate aceste institute s-au privatizat după 1990. Acestea au păstrat arhivele pe care le aveau la momentul privatizării, dar au fost obligate să nu le înstrăineze, să păstreze acele date în regim de confidenţialitate", explică Alexandru Pătruţi, geolog, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). Actualul preşedinte al ANRM, Gheorghe Duţu, nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei pentru detalii suplimentare.
O parte din această arhivă confidenţială a Ipromin, conţinând informaţii şi date clasificate despre zăcămintele de cupru şi metale rare aferente exploatărilor Moldova Nouă, a fost recuperată pe 19 octombrie de Brigada Antitero de la un cetăţean rus în urma unui control de rutină pe aeroportul Otopeni.
Hârtii de 2,7 mld. euro
Potrivit informaţiilor disponibile, rezervele de cupru ale României se ridică la 1,5 milioane de tone, în condiţiile în care consumul mondial de metal roşu se ridică la 16 milioane de tone. Cuprul este una dintre resursele care
