Tezaurul României a redevenit o "temă de campanie electorală", fiecare schimbare la vârful diplomaţiei însemnând şi "o reprezentaţie de bărbăţie" de la care se aşteaptă "beneficii de percepţie", susţine consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu, într-o postare de luni, de pe blogul personal.

Fostul ministru de Externe spune că problema Tezaurului nu este nouă şi că toate abordările de până acum au eşuat.

Diaconescu a susţinut că declaraţia ministrului Titus Corlăţean, care leagă şansele de recuperare a Tezaurului de o relaţie politică funcţională cu Federaţia Rusă au un caracter "cel puţin redundant dacă nu cumva la fel de puţin serios precum «a saluta cu entuziasm» de la Bucureşti realizările poliţiei metropolitane londoneze în lupta cu hoţii de buzunare proveniţi din România".

El a spus că în acest subiect există "o singură certitudine" şi aceea de natură juridică: "În 2003 prin Acordul Conex la Tratatul Politic de Bază partea rusă a recunoscut existenţa Tezaurului, transmis cu titlu de depozit. Tratatul Politic şi Acordul Conex au fost ratificate în Parlamentele celor două state, deci are forţă juridică obligatorie".

"Pe de altă parte, a aruncat vina nerecuperării tezaurului pe umerii ultimilor predecesori ai ministrului de Externe care a reuşit să stabilească o relaţie instituţională cu preşedintele doar de nota 7, este de asemenea, un gest uşor lipsit de prudenţă", comentează Diaconescu.

Fostul ministru de Externe mai spune că şansele de recuperare ţin în special "de determinarea cu care România îşi exercită într-o formă sau alta dreptul de a-şi recupera tezaurul" şi de o conjunctură favorabilă, care nu s-a mai produs din iunie 1992 şi care a fost atunci "ratată cu brio".

"Reamintesc pentru cei care debordează de «sensibilitate în dezgheţarea (?!) relaţiilor cu Federaţia Rusă că o astfel de situaţie favorabilă s-a ivi