Corneliu Gurin: Faptul că nu avem dosare, asta nu înseamnă că nu avem corupţie la nivel înalt. Corupţia este principalul obstacol în realizarea reformelor proeuropene pe care şi le-a asumat Republica Moldova. Este concluzia sonorizată astăzi la Clubul de Presă al Asociaţiei pentru Politică Externă, dedicat forumului UE-Moldova care a avut loc acum o săptămână la Berlin. În opinia experţilor, numirea, deşi întârziată, a şefilor instituţiilor responsabile pentru combaterea corupţiei – a Consiliul Naţional Anticorupţie şi Comisia Naţională de Integritate, dar şi a şefului Serviciului de Informaţii şi Securitate, ar fi un semnal pozitiv transmis UE, care aşteaptă rezultate concrete. Relatează, Alla Ceapai:

Instrumentarea unor dosare de rezonanţă şi condamnarea unor funcţionari corupţi ar fi de natură să probeze reformarea efectivă a instituţiilor disputate în culise, consideră expertul de la ADEPT, Corneliu Gurin:

Corneliu Gurin şi Victor Chirilă, directorul executiv APE x Corneliu Gurin şi Victor Chirilă, directorul executiv APE ​​„Asta înseamnă lucruri foarte interesante, lucruri foarte dureroase pentru clasa politică, în primul rând. Asta înseamnă că trebuie să existe dosare de rezonanţă în privinţa unor demnitari. Asta înseamnă că trebuie judecătorii să înceapă a condamna propriii colegi, alţi reprezentanţi ai organelor de drept. Asta înseamnă că trebuie să se înceapă într-adevăr verificarea declaraţiilor de averi şi venituri, începând de la funcţia supremă în stat, de la preşedintele ţării, şi terminând cu ultimul funcţionar din primărie. CNI trebuie să înceapă a aplica sancţiuni. Dacă nu, asta înseamnă că nu avem oameni care fură în ţara asta, ori că nu se doreşte a schimba situaţia.”

Cel puţin aşa a fost probată lupta cu corupţia în România şi Bulgaria, înaintea aderării la UE, spune Corneliu Gurin:

„De la Bul