EXCLUSIV WEB Silviu Purcărete și-a imaginat cum trebuie să arate un spectacol de operă: ca o parodie scurtă și bine jucată. Adevărul e că și-a ales din start o operă într-un act, de Giacomo Puccini, apoi a lăsat acțiunea să curgă pe note. Spectacolul său, „Gianni Schicchi", produs la Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca, a avut două reprezentații, aseară, în cadrul Festivalului Național de Teatru (București, 26 octombrie - 4 noiembrie).
Așadar, acțiunea începe cu picioarele înainte, pentru că ne aflăm la un parastas. A murit Buoso Donati, un om putred de bogat, iar testamentul său le poate schimba viața tuturor rudelor care au în comun nu neapărat sângele, cât lăcomia.
Doliul se transformă repede în petrecere, convivii își trec porțiile de spaghetti și râsetele peste masa lungă, în capul căreia tronează, rece, corpul răposatului. Gândurile lor sunt ațintite către testamentul pe care îl vor citi cât de curând. Dar, stupoare: mortul a lăsat toată averea unei mănăstiri! Panica și delirul înlocuiesc speranța, iar comesenii decid să-l cheme pe Gianni Schicchi, ca să-i scoată din încurcătură și să găsească o soluție prin care averea să fie împărțită.
Perfidul Gianni Schicchi le promite că va căuta pentru fiecare o cale de acces către bogăție și cheamă notarul, pe care îl va face să creadă că Buoso Donati nu este mort. Rescrie testamentul, iar farsa este gata să înceapă.
Silviu Purcărete și experimentata trupă a Teatrului Maghiar de Stat se joacă cu destinele personajelor, ducându-le prin toate stările emoționale posibile. Lăcomia lor este grotescă. Muzica de operă se combină cu teatrul în cel mai fericit caz cu putință. Regizorul știe să scoată personajele din starea de paralizie care caracterizează jocul dintr-un spectacol standard de la Operă. Într-o oră și 20 de minute, te afli și la teatru, și la Operă, în același timp.
Strateg
