Cristian Diaconescu sugerează: responsabilitatea o poarta Ion Iliescu, care nu a vrut în 1992 să-i pună piedici Moscovei.
Chestiunea Tezaurului romanesc sechestrat la Moscova de aproape 100 de ani a reintrat in dezbatere publica, dar consilierul prezidential Cristian Diaconescu spune ca nu e bine să transformi astfel de teme sensibile in campanie electorala.
Tezurul insemana mai mult decit cele 90 de tone de aur care au fost duse in Rusia in pragul Marii Revolutii, impreuna cu tablouri, documente, bijuteriile Reginei Maria si alte obiecte de cult si de patrimoniu: 17 vagoane primul transport si 24 al doilea.
România a vrut sa-si puna la adapost tezaurul de armata germana, care in Primul Razboi Mondial a ocupa Bucurestiul, iar Rusia era in viziunea oficialilor romani destinatia cea mai apropiata si mai sigura. Decizia a tinut cont si de faptul ca mama Reginei Maria, aflata pe tronul României alaturi de Regele Ferdinand era fiica Marii Ducese Maria Alexandrovna, unica fiica a Tarului Alexandru al II-lea.
Pericolul revolutiei rosii a fost subestimat de liderii romani, care au primit ulterior asigurari de la Lenin ca tezaurul se va intoarce in miinile poporului roman cind acesta va fi condus de un „guvern democratic.” Au fost totusi trei restituiri partiale, in 1935, in 1956 si in 2008. Au fost inapoiate astfel citeva obiectele de patrimoniu, printre care „closca cu puii de aur”, circa 1400 de picturi si desene ale unor importanti artisti români, plus 33 de kg de aur si 700 de argint. Ceea ce inseamna sub 5% din totalul Tezaurului.
Ministrul român de externe, Titus Corlatean a explicat zilele trecute ca „sansele de recuperare a Tezaurului depind de felul in care va sti Romania sa contruiasca „o relatie politica functionala” cu Federatia Rusa. Aceasta declaratie i se pare hazardata consilierului presidential C
