Rambursarea împrumuturilor externe va creşte substanţial în următorii ani serviciul datoriei pentru guvern şi banca centrală, România fiind nevoită să dea înapoi finanţatorilor externi şi investitorilor în bonduri aproximativ 13 mld. euro în 2012 şi 2013, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului fiscal şi economistul-şef al Raiffeisen Bank.
"Sunt absolut necesare politici macroeconomice credibile pentru a permite guvernului să se împrumute de la creditorii privaţi externi pentru a rambursa datoria externă şi stimularea intrărilor de capitaluri străine private. Totodată, este necesară creşterea urgentă a absorbţiei de fonduri europene, care alimentează rezerva valutară a ţării, susţin creşterea economică şi nu generează datorie externă", a declarat Dumitru la conferinţa Finanţarea economiei naţionale organizată ieri la BNR.
Împrumutul record de aproape 20 mld. euro contractat începând cu anul 2009 de România de la finanţatorii externi a ajuns la scadenţă în acest an. BNR şi Ministerul Finanţelor au început să ramburseze ratele aferente tranşelor primite, FMI urmând să primească înapoi, în 2012, aproape 2 mld. euro. Rambursarea se încheie în 2019.
În timp ce Ministerul Finanţelor va trebui să ramburseze atât în 2013, cât şi în 2014 suma de un miliard de euro către FMI, BNR va da înapoi 3,9 mld. euro anul viitor şi 3,7 mld. euro în 2014, fără a lua în calcul şi dobânzile.
În plus, anul viitor ajung la scadenţă bonduri denominate în euro emise pe piaţa locală în sumă de 1,8 mld. euro, iar în 2014 ajung la maturitate titluri de 0,9 mld. euro.
Deşi sunt ridicate în prezent, rezervele valutare pot deveni insuficiente dacă intrările de capitaluri sunt mici pentru o perioadă mai lungă, după cum a amintit Dumitru. "Dacă nu reuşim să atragem noi finanţări din pieţele private externe şi nu absorbim mai mulţi bani din fonduril
