Fără banii străinilor şi utilizarea temporară a rezervei valutare leul s-ar deprecia şi mai mult, accelerând ajustarea şi împingând economia în recesiune, spune Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal
Piaţa financiară locală are o adâncime prea mică pentru necesarul de finanţare a economiei naţionale
Economisirea internă trebuie ţinută la 25% din produsul intern brut pentru limitarea dezechilibrului extern
Anii 2013-2014 aduc un vârf de plată în datoria externă de aproximativ 13 miliarde euro odată cu ajungerea la scadenţă a împrumuturilor de la Fondul Monetar Internaţional, iar România trebuie să găsească alternative de finanţare pentru susţinerea economiei naţionale, a avertizat ieri Ionuţ Dumitru, preşedinte al Consiliului Fiscal şi economist-şef la Raiffeisen Bank România. Fără aceşti bani străini sau fără intervenţiile pe curs realizate de BNR cu euro din rezerva internaţională, leul s-ar deprecia încă şi mai mult, accelerând ajustarea deficitului de cont curent şi ar putea forţa intrarea pe excedent, cu impact negativ asupra activităţii economice.
Pentru evitarea acestui scenariu este "absolut crucial" ca fluxurile de capital privat străin să se reia chiar şi într-o perioadă în care acestea sunt mai greu accesibile, iar pentru acest lucru este nevoie de credibilitate sporită pe plan internaţional, a mai spus Dumitru în cadrul unei conferinţe organizate la BNR. El a indicat şi fondurile structurale europene ca o variantă facilă prin care România îşi poate regla deficitul extern.
Treptat, va trebui, însă, să punem un accent sporit pe economisirea internă. Aceasta deja a sporit la 24,7% din produsul intern brut în 2011, faţă de 18,6% din PIB, cât a fost media anilor 2005-2008. Şeful Consiliului Fiscal consideră că acest nivel este adecvat realităţii unei economii care se poate dezvolta pentru convergenţa cu ţările industrializate la o
