În această perioadă electorală se pun bazele legitimării unei noi ordini constituţionale care, indiferent de soluţiile sale teoretice, va avea ca efect blocarea mecanismului de autonomizare a magistraţilor şi repolitizarea funcţionării justiţiei.

Modificarea Constituţiei a fost mult timp un simplu subiect de discuţie, şansele de con­cretizare fiind minime din cauza im­po­sibilităţii formării în parlament a unei ma­jorităţi de cel puţin două tre­imi. Lucrurile se vor schim­ba probabil după ale­gerile din decembrie, când USL, împreună cu traseişti, cu gru­pul minorităţilor şi, even­tual, cu UDMR, va putea să formeze o majoritate cons­tituţională.

Dacă actualul raport dintre forţele politice se menţine la alegerile din 9 decembrie, vom vota nu numai pentru parlamentare, va fi şi echi­valentul unui vot pentru o Adunare cons­tituantă. Asta cu atât mai mult cu cât de­claraţiile actualului prim-ministru merg în direcţia unor schimbări constituţionale profunde. Pe 22 octombrie, Victor Ponta anunţa faptul că USL face o prioritate din modificarea legii fundamentale, atât la ni­velul raporturilor între preşedinte, guvern şi parlament, cât şi la cel al numirii ju­decătorilor Curţii Constituţionale şi al ra­porturilor parlamentului cu Consiliul Su­perior al Magistraturii.

Andrei Cornea, în articolul din 9 oc­tom­brie, aducea mai multe argumente con­sis­tente în defavoarea schimbării Constituţiei în următoarea legislatură, dar la apelul domniei sale, „Nu schimbaţi Cons­titu­ţia!“, pare că USL a răspuns deja: ba da, o vom schimba! Săptămâna trecută s-a aflat des­pre iniţiativa legislativă a unui senator PSD referitoare la diminuarea cvorumului de par­ticipare la referendumul de aprobare a revizuirii Constituţiei, de la jumătate din corpul electoral la 30%. Probabil că această propunere este un simplu element de negociere, pentru că USL poate spera ca, organi