Trăim într-o ţară în care totul se poate fura, iar a da şi a lua şpagă a devenit un mod de viaţă. Toţi ştiam acest lucru, însă, în ultima vreme, se pare că au aflat şi procurorii care au început să dea iama în vameşi, în poliţişti, în medici, în profesori, în unii colegi de prin parchete sau instanţele de judecată, în arbitrii şi în ultima vreme în „naşii” de pe trenuri. Sigur, şpăgarii trebuie să plătească şi e bine să fie duşi în faţa Justiţiei, pentru a da socoteală pentru faptele lor, mai ales că sistemul a ajuns să fie organizat atât de bine încât banii obţinuţi în mod fraudulos ajungeau până la un nivel foarte înalt. Dacă ceea ce s-a descoperit cu privire la vămi nu a mirat pe nimeni, dacă aproape toată lumea ştie că unii medici sau unii judecători sunt mult mai săritori atunci când „clientul” sare şi el la cap, la fel toată lumea ştia că atunci când mergi cu trenul poţi să ieşi mult mai avantajos dacă te înţelegi cu „naşul”. Am rămas însă foarte mirat să văd că „naşii” şi-au făcut o reţea în toată regula, cei câţiva lei sau zeci de lei plătiţi de călătorii frauduloşi transformându-se în sume frumoase care se împărţeau frăţeşte cu tot felul de şefi şi şefuleţi. De când a fost declanşată operaţiunea de reţinere a şpăgarilor nu trece aproape nicio zi fără să aflăm noi detalii cu privire la cei reţinuţi sau la modul în care operau, dând dovadă de o ingeniozitate ieşită din comun. Între timp CFR-ul a ajuns pe butuci, iar cursele devenite nerentabile sunt date pe mâna unor firme private.

Concluzia pe care trebuie să o tragă guvernanţii, în urma acestor operaţiuni, este că în România se trăieşte prost, salariile sunt mici, iar oamenii se descurcă fiecare cum pot, chit că riscă să ajungă după aia la puşcărie. Mă îndoiesc că toţi controlorii prinşi cu bani care nu pot fi justificaţi sunt infractori înrăiţi, care fură pentru că vor să se îmbogăşească pe spina