- Social - nr. 212 / 31 Octombrie, 2012 Ca R. P. Chineza este chiar acum (daramite prin anii 2050!) puterea economica nr. 1 a lumii nu mai trebuie demonstrat. O spun chiar americanii. Drept care, ce am mai putea adauga noi despre importanta dezvoltarii unor relatii economice cu acest colos, care este China si la care apeleaza pana si europenii, pentru a-i scoate din criza! … Atat doar ca, desi, inainte de ’89, eram un partener privilegiat al R.P. Chineze – din motivele cunoscute – dupa Revolutie, Romania, condusa de politicieni fara orizont, a trecut "la si altele” relatiile cu China. Dovada? Politica bezmetica. Nu o spunem noi, ci analistii politici, dar si unii diplomati ori fosti diplomati de cariera. Un an nu am avut ambasador la Beijing. Ca, de altfel, nici in Japonia si Coreea de Sud, adica acolo unde s-ar fi impus mai mult. Bun! A venit (intre timp a si trecut) 2012. Cu ce a debutat? Cu o declaratie halucinanta a presedintelui Basescu la adresa Chinei. Ulterior, s-a… repozitionat, insa cum meticulozitatea chineza (asiatica, in general) nu uita ce spui azi, iar maine stergi cu buretele, chinezii s-au concentrat in alte directii. Adica, spre alte relatii. Cum am "contracarat” noi, romanii – adica guvernantii –, aceasta situatie? In spirit dambovitean: printr-o vizita tardiva a fostului premier Emil Boc in China. Rezultatul? De atunci nu a fost semnat niciun contract bilateral. De ce? Pentru ca, potrivit agentiilor de presa, in China, oficialii romani au fost insotiti de firme de familie, multe cu un numar de angajati egal cu numarul de portari ai oricarui partener chinez invitat la discutii. Si, de asemenea, pentru ca – boala veche romaneasca – oamenii de afaceri, cat si directorii de stat au mers in China la cumparaturi, iar materialele cu prezentarea erau doar in limba romana si rarisim in engleza, fara a fi traduse nici in limba oficiala locala. Basca, faptu