De câteva zile, s-a reaprins disputa cu privire la ponderea economiei necontabilizate în PIB. Unele surse indică 30 la sută, altele 40 la sută. ŞI am văzut chiar date potrivit cărora evaziunea fiscală ar depăşi nivelul bugetului. Mai mult deci decât jumătate din PIB. Ceea ce nu înseamnă că se calculează un PIB oficial, la care se mai adaugă o parte informală, din adunarea lor rezultând nivelul creşterii economice. Nu aşa stau lucrurile. În totalul producţiei anuale de bunuri şi servicii se regăsesc şi valori adăugate legate direct ori indirect de economia paralelă. Şi încă într-o proporţie destul de mare.

Toate aceste legături s-au structurat în timp, s-au întărit, şi-au desfăcut ramificaţiile. Pe aceste canale intercondiţionate au circulat şI circulă tot mai mulţi bani, care s-au înmulţit. Ar fi însă o eroare să legăm necazurile economiei numai de ceea ce se întâmplă în sectorul ascuns.

Există multe alte cauze, una fiind dezarticulările din sistemul economic de la suprafaţă. Cred că pentru societatea noastră, în zilele noastre, a duce bătălia împotriva acestor dezarticulări constituie o alegere, o opţiune privind atât dimensionarea atacului, a forţei de acţiune, cât şI asumarea riscurilor. Importantă fiind totodată şi capacitatea de a face faţă dezechilibrelor ce pot interveni la nivel social. Numai de aici poate să înceapă lupta pentru o nouă economie. Iar cuvântul-cheie este restructurarea.

Boala cea mai gravă a economiei noastre, în acest timp de criză, e moştenită dinaintea crizei. Se cuvine aşadar, astăzi mai mult decât oricând în trecut, ca această boală a economiei noastre, întârzierea restructurării, să fie analizată pe toate faţetele. Numai aşa vom reuşi să-I cunoaştem mai bine dimensiunile, specificul, cauzele. Pentru a-i afla leacurile. Dintre toate bolile economiei, căci sunt mai multe, unele fiind duse pe picioare, poticnirile în pla