Conferinţă internaţională la Chișinău: rolul societăţii civile în sporirea încrederii din zonele de conflict.
În ultima vreme Chișinăul și Occidentul au salutat unele evoluții pozitive în chestiunea transnistreană, așa-numiții „pași mărunți”, cum a fost reluarea transportului feroviar de mărfuri, sau renunțarea la unele tarife comerciale. Dar în același timp, Tiraspolul a spus limpede în ultimele zile că vrea relații tot mai strânse cu Rusia, că dialogul cu Chișinăul este doar pe locul trei între prioritățile sale, și așa mai departe. Cum trebuie intrepretate aceste semnale contradictorii, a încercat să afle Diana Răileanu.
Odată cu preluarea puterii la Tiraspol de către Evghenii Şevciuk, autorităţile de la Chişinău au sperat că negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean vor căpăta un nou suflu. Însă aşa cum a observat miercuri vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, reprezentanţii regiunii transnistrene se implică în dialogul cu Chişinăul „de ochii lumii”. Carpov a oferit un exemplu: participarea reprezentanţilor din stânga Nistrului în negocierile Acordului de liber Schimb cu Uniunea Europeană:
Eugen Carpov x Eugen Carpov „Noi am propus din start ca reprezentanţii din regiunea transnistreană să participe la aceste negocieri, ca să-şi promoveze produsele care sunt originare din regiunea transnistreană. Spre regret, până la momentul actual avem o participare strict formală, este un singur expert desemnat şi care a fost înlocuit ulterior, care nu este în mod special expert în domeniul economic. Există mai multe acţiuni care denotă nedorinţa celor de la Tiraspol să se implice în acest nou regim, cu toate că covingerea partenerilor internaţional este că dacă transnistrenii nu vor fi parte a acestui proces, companiile vor avea de suportat anumite consecinţe negative.”
În discursul său din
