Există concepția greşită că Halloweenul este o sărbătoare importată recent în România. Ei bine, dacă hipsterii, cocalarii, pițipoancele şi sociopații se duc la petreceri doar de câțiva ani, în România scobitul în bostani îşi are rădăcini la fel de vechi precum scobitul în nas. Aşadar, există o serie întreagă de tradiții populare româneşti mult mai apropiate de spiritul sărbătorii decât felul penibil în care penibili se costumează penibil sau cerşetoria mascată de genul trick or treat.

Bătuta moroiului

Potrivit legendei, plimbatul moroiului, ca obicei care are loc în preajma zilei de 31 octombrie, îşi are rădăcinile în perioada domniei lui Vlad Țepeş. Se spune că unul dintre boierii traşi în țeapă de Drăculea a dispărut din țeapă şi s-a transformat în moroi, bântuindu-i pe locuitorii din Târgovişte. Localnicii s-au adunat în cete şi-n zorii zilei de 31 octombrie au plecat în căutarea moroiului. În noaptea de 31 spre 1, moroiul a fost capturat şi plimbat în lanțuri pe străzile cetății. Fiecare localnic a ieşit în întâmpinare, scuipând moroiul cu semințe de dovleac şi lăsându-se călcat de acesta de trei ori, într-un soi de cruce inversă, pentru a alunga spiritele rele pentru tot anul. Tradiția s-a menținut până în ziua de azi. Cu o săptămână înainte de 31 octombrie, în satele româneşti se pune la cale pânda moroiului, iar pe 31, la miezul nopții, moroiul satului este prins, bătut şi dus pe ulițe pentru a-i călca pe localnici. În căutarea moroiului se folosesc lanterne meşteşugite din dovleci.

Scuipatul semințelor

O altă tradiție populară autohtonă care are legătură cu Halloweenul este scuipatul semințelor de bostan. Semințele scoase din dovleacul cioplit se pun cu o zi înainte de sărbătoare la uscat, iar în noaptea de 31 se mănâncă. Cojile se scuipă, ritualic, pe la tocurile geamurilor, pragurile uşilor, în faţa porţilor şi în orice loc prin car