Grupul Pussy Riot a îndrăznit să provoace statul autocrat rus, recurgînd la o formă inedită de protest articulat în cea mai mare biserică din Moscova. Aşa cum era de aşteptat, fetele curajoase din acest grup au intrat şi-n vizorul criticilor din partea unor habotnici, a bisericii ortodoxe ruse şi a unor grupări extremiste de dreapta.

Imediat protestul politic a fost calificat drept blasfemie, iar justiţia, aşa cum se ştie, a şi pronunţat pedepsele.

În multe ţări occidentale, grupul s-a bucurat de un val de solidaritate. La Berlin, de pildă, au avut loc manifestări publice de simpatie.

Pe data de 12 decembrie se vor desfăşura în toată lumea liberă lecturi publice din depoziţiile fetelor condamnate. Organizatorii Festivalului de literatură - care anual are loc la Berlin - au dat publicităţii un apel (aici în limba engleză, rusă şi germană) în acest sens, care a fost semnat de numeroşi autori, între care se află, laureaţii Premiului Nobel pentru Literatură, Elfriede Jelinek şi Mario Vargas Llosa, scriitorii Bora Cosic, Norman Manea, Melinda Nadj Abonji şi mulţi alţii.

Oraşul german Wittenberg, acolo unde în secolul al 16-lea Martin Luther, Lucas Cranach (1529) x Martin Luther, Lucas Cranach (1529) ​​a pornit reforma iniţiată de Martin Luther (1483-1546), a propus acum grupul pentru premiul Luther (dotat cu 10.000 €). Propunerea a provocat reacţii ambivalente tocmai din partea unor teologi care se consideră adepţi ai lui Luther, părintele protestantismului.

Astfel, fostul disident est-german, teologul Friedrich Schorlemmer consideră acţiunea de protest drept contraproductivă şi jignitoare.

Într-un interviu radiodifuzat, el a admis că protestul contra sistemului Putin este îndreptăţit, însă nu şi formula aleasă, pe care a calificat-o drept „dezgustătoare”.

Creştin-democratul romano-catoli