Cuvîntul „ţigan“ are o conotaţie depreciativă, peiorativă – susţin mai multe organizaţii care reprezintă etnia romă. Unele dintre ele au cerut Academiei să actualizeze în acest sens Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX) şi condamnă folosirea cuvîntului „ţigan“ în discursul public. De fapt, e mai degrabă o chestiune culturală decît una strict lingvistică – ea trebuie tratată în cercul mai larg, mai încăpător al ştiinţelor umaniste, nu doar de către filologi.

DE ACELASI AUTOR Cinci cuvinte - Anul cultural 2012 De ce s-a supărat Obélix - şi a plecat în Belgia Comunismul din cărţi Mulţumim, FILB Inaugurarea, la Berlin, a unui memorial al Holocaustului împotriva populaţiei sinti şi rome redeschide această veche controversă culturalo-lingvistică. Avem voie, măcar în contextul onorant comemorativ, să vorbim despre „ţigani“? Putem pronunţa acest cuvînt de vreme ce a căpătat, cu timpul, o rezonanţă injurioasă? – se întreabă Die Welt. Şi: „sînt victimele antiţigănismului naţional-socialist parte a Holocaustului, la fel cum au fost evreii?“ Interogaţii de acest tip au făcut ca înălţarea unui monument dedicat populaţiilor sinti şi rome lichidate de nazişti să dureze douăzeci de ani – căci atîţia au trecut de cînd guvernul federal a luat această hotărîre, menţionează cotidianul german. Vreme de două decenii s-a discutat despre ce se scrie şi ce nu se scrie pe monument, despre cum ar trebui să arate memorialul şi, mai ales, despre ce anume ar trebui să ne aducă aminte. Recenta inaugurare a memorialului de la Berlin a fost un prilej pentru istorici şi reprezentanţii etniei rome să critice politicile culturale ale Germaniei de pînă acum. Un editorial din Frankfurter Allgemeine Zeitung le aminteşte cititorilor că „e ruşinos pentru politicile memoriale germane faptul că de abia în 1982 s-a găsit un cancelar care să spună răspicat că moartea celor peste o sută de mii