Ce înseamnă să ai fler? Ca dascăl, să descoperi vocaţia celor mai buni studenţi şi să-i îndrumi pe calea potrivită. Ca proaspăt absolvent de facultate, să-ţi alegi maeştrii care te-ar putea călăuzi. Cercetător – să inovezi, să cauţi drumuri nebătute, pe care să le explorezi şi să mai pui o piatră la edificiul cunoaşterii umane. „Succesul unei cariere ştiinţifice este adesea clarviziunea, arta de a alege drumul care ţi se potriveşte, condimentate, exact atât cât trebuie, cu ambiţie şi încredere în sine“, afirmă dl prof. dr. Radu Iftimovici, argumentând cu itinerariul profesional al lui George Emil Palade, în cadrul rubricii dedicate centenarului savantului laureat al Premiului Nobel.
Cazul George Emil Palade Acum 100 de ani (19 noiembrie 1912), se năştea, la Iaşi, cel mai onorat om de ştiinţă român. Am ales în mod special cuvântul onorat, pentru că, în afară de marea sa valoare intrinsecă, Palade a erupt în conştiinţa publică prin Premiul Nobel luat în 1974. Cum se ştie, acest prestigios premiu deschide poarta unui paradis al nemuritorilor, chit că, în ultimii ani, mai ales cel pentru pace nu e o cheie pentru respectiva poartă, ci un brânci care o scoate din ţâţâni. Am meditat, pe cât m-au ţinut puterile minţii, la drumul prin viaţă şi prin hăţişurile necunoscutului ale acestui campion de tir, care, fără greş, a ştiut să-şi lovească ţintele propuse exact în punctul 10. În anii 1991, 1992 şi 1995, când am avut fericita ocazie să mă aflu în preajma sa, la Cellular and Molecular Medicine din San Diego, California (institut care azi îi poartă numele, aflat în plutonul fruntaş al performanţelor), am purtat lungi discuţii asupra drumului său în ştiinţă. M-a interesat nu numai evenimentul (descoperirea şi urmările ei) sau contextul istoric care l-a generat, ci şi modul în care acest iscusit timonier a ştiut să vadă cu ochii minţii ţărmul unde şi-a p
