Capitala și județul Ilfov au reușit să facă față destul de bine recesiunii. În ultimii câțiva ani, discrepanțele dintre „centru“ și restul țării par să fi crescut în loc să se niveleze.

Deși problemele economice nu l-au ocolit, orașul de pe Dâmbovița a trecut destul de ușor peste greutăți și a rămas o insulă de prosperitate în mijlocul unuia dintre cele mai sărace state din UE. În 2011, de exemplu, produsul intern brut pe cap de locuitor a fost, în regiunea București-Ilfov, de 119% din media Uniunii Europene (luând în calcul puterea de cumpărare - PPS). Indicatorul a depășit vârful atins în 2008 (117% din media UE) și este cu 25 de puncte procentuale mai mare decât nivelul înregistrat în 2007 (92% din media continentală). Asta în timp ce multe din regiunile României de-abia au reușit, în 2011, să depășească cu câteva procente stadiul atins înainte de debutul crizei.

Deși a avut de suferit din cauza crizei, și PIB-ul nominal pe cap de locuitor a rezistat mai bine în Capitală și în județul învecinat decât în alte zone ale țării. Astfel, el a ajuns în 2011 la 12.882 de euro, aproape identic cu cei 12.900 de euro calculați pentru 2007, în timp ce în restul regiunilor (cu excepția Sud Muntenia) el încă se situează cu câteva sute de euro sub nivelul atins în anul aderării la UE.

Că firmelor din București și din împrejurimi le-a mers mai bine în ultimii ani decât celor din provincie se vede și din faptul că, în regiune, numai unul din 50 de locuitori apți de muncă este oficial șomer. Rata șomajului din București-Ilfov (în jurul a 2%) este una dintre cele mai mici din Europa. La nivel național, însă, lucrurile se schimbă: unul din 20 de români era înregistrat în scriptele ANOFM ca fiind fără serviciu.

În plus, deși aici sunt înmatriculate cam o cincime din totalul firmelor active din țară, în zona București-Ilfov s-au