Cei mai mulţi dintre noi mergem cu capul plecat, privindu-ne picioarele care se mişcă mecanic într-o înşiruire de paşi mărunţi ce ne duc din punctul A în punctul B. Sunt însă oameni care au privit cerul şi au stabilit că aceea este limita lor.
Dacă ieri v-am povestit despre viaţa inginerului Gheorghe Botezatu - omul care a calculat posibilele traiectorii Pământ-Lună, astăzi vom afla istoria de viaţă a femeii care a spart toate barierele şi a doborât record după record - Smaranda Brăescu.
Smaranda Brăescu s-a născut pe 21 mai 1897, la Hănţeşti, Buciumeni şi a fost prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume.
În 1931 a efectuat un salt de la 6.000 m cu care a doborât recordul feminin mondial, iar în 1932, cu saltul de la 7.233 m, a bătut recordul mondial deţinut de un american.
Povestea ei a început în vara anului 1928, când, la invitaţia inginerului german Heinecke, a plecat la Berlin pentru a urma cursuri de paraşutism. Aici a executat primul său salt, simţindu-se, după cum ea însăşi a afirmat, "ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie”.
Din acel moment, România a devenit cel de-al patrulea stat european, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, cu o femeie paraşutist brevetată. Însă istoria ei de viaţă nu a fost lineară: în ţară a executat peste zece salturi cu paraşuta şi a trecut prin mari peripeţii. La Braşov, motorul avionului s-a oprit în momentul decolării, la Brăila a căzut în Dunăre, la Cluj-Napoca şi Satu Mare a aterizat în copaci, însă nimic nu a descurajat-o.
Trei ani mai târziu, în 1931 a primit de la Comandamentul Aviaţiei Militare aprobarea de a încerca să doboare recordurile feminine stabilite în Europa şi America.
Aşa se face că pe 2 octombrie 1931, escortată de două avioane, unul medical, iar altul cu un oficial al Aeroclubului,
