Pe 31 octombrie 1512, a fost inaugurată fresca reprezentând scene din „Geneza” de pe bolta Capelei Sixtine, fapt reamintit miercuri, de Papa Benedict al XVI-lea în timpul unei slujbe.

Papa Benedict al XVI-lea a vorbit, miercuri seară, la 500 de ani de la inaugurarea boltei Capelei Sixtine, despre această capodoperă prin care Michelangelo a exprimat “puterea” şi “inteligenţa” creaţiei şi care a devenit o victimă a fabulosului ei succes turistic. Papa Benedict al XVI-lea a oficiat slujba cu ocazia Sărbătorii Tuturor Sfinţilor sub această boltă impozantă, în acelaşi timp senzuală şi mistică, în amintirea datei de 31 octombrie 1512, când unul dintre predecesorii săi, papa Iulius al II-lea, a inaugurat fresca reprezentând scene din “Geneză”, pictată de Michelangelo Buonarotti (1475 – 1564).

Papa Benedict al XVI-lea a declarat că Michelangelo „cu o intensitate expresivă unică, pe Dumnezeul creator, acţiunea lui, puterea lui de a spune cu hotărâre că lumea nu a apărut din întuneric, din hazard, din absurd, ci provine dintr-o inteligenţă, dintr-o libertate, dintr-un act suprem de iubire”. Papa a adăugat, potrivit mediafax, că ”Din întâlnirea dintre degetul lui Dumnezeu şi cel al unui om (…), Dumnezeu stabileşte o relaţie nouă cu creaţia sa”.

Atunci când, pe 31 octombrie 1512, bolta Capelei Sixtine a fost inaugurată de papa Iulius al II-lea, cu ocazia vecerniei solemne, Michelangelo şi-a impus concepţia artistică în faţa unui pontif obsedat de puterea temporală, care era uneori supranumit “Iulius Cezar al II-lea” şi pe care maestrul renascentist nu îl aprecia deloc. Papa Iulius al II-lea dorea ca o parte a boltei să fie acoperită cu figuri geometrice, înainte de a-i oferi lui Michelangelo libertatea de acţiune de care acesta avea nevoie. Astfel, din această libertate de creaţie au apărut celebrele “ignudi” (“nuduri”), pe care suveranii pontifi de ma