SIF-urile au împlinit 20 de ani de existență și 13 ani de la listare și rămân printre cele mai importante acțiuni de la bursă. Un lucru pozitiv pentru cele cinci SIF-uri, dar trist pentru piața de capital.
Chiar dacă autoritățile române sunt hulite pentru lipsa de interes arătată pieței de capital, statul rămâne principalul artizan al bursei de valori, și nu numai, pe care o avem astăzi. Împlinirea a 20 de ani de activitate de către cele cinci societăți de investiții financiare (SIF) ne-a reamintit cât de mult a însemnat statul pentru bursa de valori.
Nu vom face apologia activității celor cinci SIF-uri înființate acum 20 de ani cu ocazia primei „cuponiade“ (a mai fost una în 1995), însă trebuie subliniat că „programul de privatizare în masă“, mai exact privatizarea forțată și anapoda a companiilor de stat, a stat la baza dezvoltării ulterioare a Bursei de Valori București și a celorlalte instituții din piață.
Cele cinci SIF-uri au primit (gratuit) în portofoliu participații la mii de societăți de stat. Valoarea portofoliilor ajungea, în momentul listării pe bursă din 1999, la aproape un sfert din PIB. De reținut că economia României era la unul dintre cele mai joase niveluri din istoria recentă.
Mulți străini în acționariat
Evoluția titlurilor SIF de la listare și până în prezent este năucitoare, cu creșteri de zeci de ori chiar și după ce am trecut prin mai multe crize, inclusiv cea din 2007-2008. Din păcate, SIF-urile au făcut puțini milionari. Cele câteva milioane de acționari care au ales SIF-urile în locul unor companii (de regulă, cele la care erau angajați) nu au câștigat prea mult de pe urma acțiunilor. De altfel, majoritatea le-au și vândut, înainte de listare sau în anii următori, la prețuri echivalente cu 10%-20% din valoarea activelor.
La fel ca la Fondul Proprietatea, situație
