Pe 1 Noiembrie, în Aula Academiei Române, a avut loc o sesiune ştiinţifică dedicată împlinirii unui sfert de veac de la distrugerea ansamblului monastic Văcăreşti.Pe scurt asta este ştirea! Timp de patru ore am asistat la un “parastas” făcut celei mai mari mănăstiri din România, distrusă de regium comunist în anii 1984-1987.

Invitaţii care au ajuns la vorbitor au fost unul şi unul: Acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române,Pr. dr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal, Coordonator Central pentru Patrimoniul Cultural „Sfântul Constantin Brâncoveanu” al Patriarhiei Române, Dr. Traian Radu Negrei, director al Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic din Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, Arh. Emanuel Alecsandru, director al Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism din Primăria Generală a Capitalei, Prof. dr. Radu Ciuceanu, director al Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Acad. Dinu C. Giurescu,Acad. Răzvan Theodorescu,Conf. univ. dr. Panait I. Panait, Arh. Gheorghe Leahu,Prof. univ. dr. arh. Sorin Vasilescu,Prof. univ. dr. Dan Mohanu,Dr. Florin Rotaru. Problema însă care mi se pare că a fost puţin semnalată, doar ocazional de către câţiva vorbitori este că patrimoniu actual care este într-o stare disperată, poate pe alocuri chiar mai rea decât atunci. În plus frumoasa evocarea este totuşi doar una virtuală cu puţine perspective concrete concrete. Mai citeşte: Palatul de la Cisteiu de Mureş –un monument aproape mort

Patrimoniul în pericol: 37 incendii la monumente istorice şi 110 furturi de patrimoniu în ultimul an Scurtă istorie a Mănăstirii Văcăreşti

Ansamblul mănăstiresc, aşa cum l-au numit mai toţi vorbitorii, cel mai mare din România, a fost ridicat în timpul domnilor fanarioţi din familia Mavrocordaţilor, la începutul secolului al XVIII-lea. În 1848, armata rusă de ocupație aduce la Văcăre