Bancherii falimentelor răsunătoare din România și clienții lor sunt de negăsit sau marea lor majoritate au fost achitați. De exemplu, în cazul Bancorex, cel mai răsunător „faliment” bancar din România contemporană, un singur om a fost condamnat pentru băncile „prăbușite” în perioada 1998-1999, iar statul român a suportat costuri, pentru toate acestea, de peste patru miliarde de euro.

După 1990, mii de muncitori care au lucrat în străinătate înainte de 1989 au încercat să-și retragă banii din conturile Bancorex dar au constatat că nu mai exista niciun cent în conturi. Mai mult, nici actele contabile din Bancorex nu mai arătau exact ce sume aveau oamenii în conturi.

În perioada 1994 - 1996, Guvernul Văcăroiu a contractat diverse bunuri și servicii fictive, în valoare de cel puțin 30 milioane de dolari, iar banii au fost plătiți de Bancorex. Adrian Costea, persoană cu cetățenie franceză și română a servit ca partener de afaceri cu România în aceste acțiuni. În timpul încheierii contractelor cu România el era recunoscut ca fiind consilier extraordinar al președintelui Ion Iliescu, potrivit informațiilor apărute în presă.

Ce afaceri au devalizat Bancorex

Afacerea „Agroholding” - Adrian Costea a încasat de la Bacorex o sumă de 6 milioane de euro pentru care urma să livreze motorină firmei Agroholding, livrare care nu a mai avut loc, Adrian Costea fiind considerat dispărut. Afacerea „Albumul” - în martie 1995, la nici un an de la „dispariția” lui Costea cu 6 milioane de dolari din afacerea "Agroholding", Viorel Hrebenciuc, ca secretar general al Guvernului Văcăroiu a încheiat cu Adrian Costea un contract de editare al unui album despre România - „Eternelle et fascinannte Roumanie”. Pentru această afacere Costea a încasat 5,7 milioane de dolari pentru editarea albumului.

Un alt intermediar a fost Ion Cazacu de la „Star Trade”, care apare în mai multe