De la începutul timpului, se tot vorbește că România ar fi o țară bogată, cel puțin din punctul de vedere al resurselor naturale. Documentele atestă ipoteza, cercetările și interesul străinilor pentru cumpărarea de teren și de munți, la fel. Singurul lucru care face această idee să pară una extrasă din manualele școlare comuniste este traiul de zi cu zi al oamenilor, comparabil totodată și cu cel al Cenușăresei, începând cu ora 00.01, când decorul devine din strălucitor, sumbru, încăperea luxoasă se transformă într-una sărăcăcioasă, iar muzica veselă din fundal ia tonuri mohorâte.
Câteva date tehnice despre „săraca țară bogată”
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și companiile care dețin licențe de exploatare au furnizat date potrivit cărora. în România, aurul minier depășește de 7 ori rezerva Băncii Naționale, ridicându-se la aproape 310 tone de aur şi peste 1.320 tone de argint. Valoarea cumulată a resurselor naturale situează România pe locul 4 în lume.
Zăcămintele de aur poziţionează România pe locul întâi în Europa și pe locul 5 în lume, potrivit prof. dr. ing. Gheorghe Popescu de la Universitatea București. În România, există trei zăcăminte de aur, la Roșia Montană, Certej și Băița Crăciunești, dintre care primul este cel mai mare.
Tot în vârful topului ne situăm și cu zăcămintele de minerale industriale și rezervele de uraniu, care se găsesc la limita dintre județele Alba și Bihor. Despre cupru, al cărui preț se apropie de maximul istoric, studiile spun că România ar putea produce 4% din cuprul extras anual la nivel mondial, iar o mare rezervă se găsește în Munții Apuseni.
La ce ne folosește aurul, argintul și uraniul?
Primii paşi de om care au fost făcuţi pe teritoriile României (acum câte mii de ani?) au călcat pe aur, argint, uraniu. Dacă enumerația ar fi continuat cu „pietre scumpe”, nu ar mai fi existat nici
