37 de incendii la monumente istorice, unele dintre acestea fiind suspecte, şi 110 furturi de bunuri de patrimoniu mobil. Acestea sunt cifrele prezentate, zilele acestea, de oficialii Ministerului Culturii. Aceştia avertizează că în momentul de faţă este nevoie de un control mult mai riguros pentru protejarea bunurilor de patrimoniu, precum şi pentru împiedicarea exportului ilegal de astfel de bunuri.

Zece tablouri de patrimoniu, scoase anul trecut pe la graniţa de vest a ţării

Puiu Haşotti, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, şi Sergiu Nistor, secretarul de stat în Ministe­rul Culturii, au prezentat la începutul acestei săptămâni câteva iniţiative le­gislative legate de protejarea patri­moniului cultural naţional. Oficialii ministeriali susţin că în ultimul an au fost înregistrate 110 furturi de obiecte de patrimoniu mobil. “Nu discutăm de braconajul arheologic, de furturile de obiecte arheologice, ci doar de furturi­le de patrimoniu mobil”, a declarat secretarul de stat Sergiu Nistor, care a vorbit şi despre scoaterile de obiecte de patrimoniu peste graniţă, preci­zând că zece tablouri au fost scoase anul trecut din România în Serbia, adi­că pe la graniţa de vest a ţării.

Din punctul de vedere al repre­zentanţilor Ministerului Culturii, este nevoie de un cadru legislativ mult mai ferm şi mai adaptat actualei situaţii, pentru a opri acest “export” ilegal de bunuri de patrimoniu.

Văzut ca o pierdere colaterală asu­mată în momentul aderării României la spaţiul european, traficul transfron­talier de obiecte de patrimoniu, favori­zat de lipsa oricărui control la graniţă, a luat proporţii pe care autorităţile doar le intuiesc. Timişul atrage căută­torii şi traficanţii ilegali de obiecte de patrimoniu prin faptul că este un judeţ plin de situri arheologice valoroase, dar şi de obiecte de cult şi de artă bi­sericească vechi şi