Ca o gură de iad, gaura datoriilor. O putem umple cu oameni... Dacă este să ne luăm după autorităţile de aiurea, abilităţile, inteligenţa, munca şi chiverniseala oamenilor ar trebui cu toate subordonate unui efort de achitare a datoriilor sau mai degrabă de menţinere a acestora în sistem. Economia nu se poate înălţa la cer, întrucât gravitează sub forţa iadului datoriilor, iar noi cu toţii, păcătoşi fireşte, suntem mai aproape de damnarea financiară decât de vreun paradis al prosperităţii.

Şapte piei de am putea lua de pe noi numai ca să ţinem la plutire o cantitate de datorii apărută aberant din matematici exponenţiale fără vreo legătură cu ceea ce se întâmplă în economia reală. Acolo unde implozia creditului este deznodământul care se impune, establishmentul încearcă să ne convingă de cât de bine este să păstrăm cu noi bolovanul datoriilor. Şi nu ni se spune numai cum trebuie să îl rostogolim, dar şi cât de bine este să îl luăm în spinare!

Ultima indicaţie în acest sens vine din Ungaria. Partidul de guvernământ a propus un proiect de lege potrivit căruia cetăţenia ungară ar urma să fie acordată fiecărui străin care cumpără titluri de stat emise de Trezoreria de la Budapesta, cu scadenţa de minimum cinci ani, în valoare de cel puţin 250.000 de euro. Cumpără datorie şi primeşti un paşaport european, rezumă oferta Ungariei publicaţia britanică The Telegraph. Ţinta ar urma să o reprezinte chinezii cu bani, atraşi de perspectiva rezidenţei europene. Având în vedere că datoria publică a Ungariei se ridică la 72 miliarde euro, cam câţi asiatici ar trebui să vină pentru a o susţine? Dublu faţă de hoardele care au descins în Estul Europei în timpul Marii Invazii Mongole din anul 1241, adică 288.000 de cumpărători de bonduri. Ar echivala cu o sporire cu 3% a populaţiei ţării. Nu e de ici, de colo!

Dacă nu e o idee tocmai rea, poate că va fi implementată ş