Creşterea inflaţiei, contextul european volatil ce pune presiune pe cursul de schimb şi riscurile electorale interne, asociate alegerilor din decembrie, vor determina BNR să menţină vineri dobânda-cheie la 5,25% pe an, deşi creditarea sectorului privat continuă să slăbească, în special pe partea de valută, iar deficitul mare de cerere care afectează economia persistă. Consiliul de administraţie al BNR se reuneşte la sfârşitul săptămânii în ultima şedinţă pe probleme de politică monetară programată în acest an, prilej cu care va aproba şi raportul trimestrial asupra inflaţiei. Următoarea şedinţă de politică monetară va avea loc anul viitor pe 7 ianuarie.
Redresarea economiei continuă să fie lentă şi are nevoie de finanţare cât mai ieftină. Majoritatea prognozelor indică pentru acest an un plus al PIB de doar 0,5%.
Există opinii care indică necesitatea unei reduceri a dobânzii-cheie care ar face mai atractive împrumuturile în lei şi ar determina diminuarea randamentelor plătite de stat la împrumuturi, în timp ce ajustarea rezervelor minime obligatorii la lei ar lăsa mai multă lichiditate în piaţă. Şi diminuarea rezervelor minime la valută ar duce la scăderea dobânzilor.
Dacă ultimele trei decizii de menţinere a dobânzii-cheie au fost justificate de ieşirile de capital şi de presiunile asupra cursului, pe fondul crizei datoriilor suverane din zona euro şi al tensiunilor politice interne, la şedinţa din septembrie BNR a început să se arate îngrijorată şi de creşterea preţurilor.
Creşterea preţurilor la alimente a determinat o răbufnire a inflaţiei în septembrie, rata anuală urcând la 5,3%, peste estimările celor mai mulţi analişti. Explozia inflaţiei anulează practic orice şansă ca inflaţia să se mai încadreze în ţinta BNR, de 3% plus/ minus un punct procentual.
"Având în vedere deficitul de cerere persistent, am putea fi tentaţi să
