Campania prezidenţială a fost reluată în SUA. Tragedia ce a lovit coasta Atlanticului s-a infiltrat, cum era de aşteptat, în discursurile celor doi candidaţi, dar numai ca un scurt ocoliş, un fragil moment de apel la unitate înainte de reluarea atacurilor retorice şi reînvierea spiritului partizan.
Corespondentul RFI la New York, Radu Tudor
"Partide diferite conlucrând pentru a rezolva probleme, vecini ajutându-se în toiul tragediei, comunităţi mobilizându-se pentru a reconstrui, un spirit care arată că în momente de criză suntem împreună", a declamat Barack Obama în Wisconsin şi mai târziu în Nevada, înainte de a-şi înşirui argumentele pentru încă un mandat şi a explica de ce rivalul său reprezintă trecutul, nu viitorul.
Mitt Romney, în Virginia, a făcut un mic locşor uraganului înainte de a se lansa în discursul standard şi a fost interpelat de un protestatar strecurat în mulţimea de suporteri, care a avut timp să strige: "Ce aveţi de spus despre efectul de seră, care a cauzat această furtună monstruoasa?" şi să desfăşoare o pancartă pe care scria: "Puneţi capăt tăcerii asupra climatului", înainte de a fi ridicat de forţele de ordine.
Scadenţa electorală este extrem de aproape şi se poate spune că două au fost elementele noi ale acestei campanii prezidenţiale. Primul, rolul banilor, al doilea, rolul sondajelor. Banii au fost mulţi, nebişnuit de mulţi. Cu o săptămână înaintea scrutinului, cele două campanii se apropiau, fiecare, de un miliard de dolari. Dacă adunăm ce se va fi cheltuit la toate nivelele, local, statal, federal, executiv şi legislativ, vorbim de aproape şase miliarde. Explicaţia principală a acestui influx de bani este o decizie a Curţii Supreme din 2010, care contrazicea jurisprudenţa veche de decenii şi permitea iarăşi corporaţiilor şi grupurilor de influenţă să cheltuiască fără limite.
"Ca şi în 2008, campania d
