Operele minore ale pictorilor de patrimoniu sunt disponibile pe piaţă la preţuri între o sută şi o mie de euro.
Picturile lui Nicolae Tonitza s-au vândut cu un maxim de 290.000 de euro. Desenele sale au avut minime de 500 de euro în acest an. Nicolae Grigorescu are şapte tablouri în ulei vândute cu peste 200.000 de euro. Schiţele şi desenele sale, deşi extrem de rare, au înregistrat un preţ minim de 452 de euro şi un preţ maxim de 5.339 de euro. Mulţi dintre autorii de top apar în galerii şi licitaţii cu desene la preţuri sub 1.000 de euro, dar şi cu preţuri ce coboară în unele cazuri până la 40-50 de euro.
Comercianţii de artă vorbesc despre o piaţă a cadourilor, galeriile având permanent oferte cu acest target, fie că este vorba despre antichităţi, obiecte de design sau bijuterie şi chiar artă. Plaja de preţuri vizată este între 50 şi 1.000 de euro. Sunt susceptibile de a intra pe acest palier lucrările în „tehnici minore": creion, cărbune, peniţă, tuş, culori de apă. Preţurile cresc pe măsură ce materialele se apropie de spectaculozitatea picturii în ulei: pastelul, tempera şi guaşa au preţuri semnificativ mai mari decât desenele sau acuarela. O altă axă de creştere a preţului o reprezintă notorietatea şi importanţa autorului.
AUTORII BUNI DE CADOURI
Schiţe ale unor mari tablouri sau studii pentru proiecte abandonate, desenele marilor pictori apar din abundenţă în licitaţii. Un crochiu al lui Grigorescu pentru „Atacul de la Smârdan", probabil cea mai importantă pictură românească, se vinde cu circa 2.500 de euro.
Majoritatea picturilor importante au trecut prin versiuni pe hârtie, care cuprindeau compoziţia integrală sau doar părţi ale acesteia. Nudul „În iatac", de Tonitza, operă de mari dimensiuni care deţine recordul de cea mai scumpă pictură românescă, cu aproape 300.000 de euro, a trecut prin alte trei versiuni î
