- Cultural - nr. 214 / 2 Noiembrie, 2012 Cuvinte indurerate, cuvinte indoliate – la inceput de noiembrie – "Nu-l dau din brate nimanui!/Inchidetiman groapa lui -/Ma lasi tu, Fulgere, sa mor?/Iti lasi parintii-n plans si dor?/O, du-i cu tine, drag odor,/O, du-i, o du-i!” (George Cosbuc – Moartea lui Fulger) "O, mama, dulce mama, din negura de vremi/Pe freamatul de frunze la tine tu ma chemi/Deasupra criptei negre a sfantului mormant/Se scutura salcamii de toamna si de vant.” (Mihai Eminescu – O, mama) "E joc viclean de batrani/Joc de pasari, de flori, de caini/Tata nu o sa mai aiba putere/Sa vie pe jos, in timpul cat se cere/Din lumea cealalta.” (Tudor Arghezi – De-a v-ati ascuns) "Ce n-ar da un mort in groapa pentr-un rasarit de luna/Ai zis tu, si eu atuncea, cand pe-a dorului aripe/Dusi de-al iubirei farmec, privind cerul impreuna/Noi visam eternitate in durata unei clipe.” (Veronica Micle – Raze de luna) "Sfios, amurgul toamnei mohorate/Isi misca-ncet podoaba lui bolnava,/Ca din cadelniti fumul din tamaie/Prelung se zbate frunza din dumbrava,/Tu stai in prag, si din fragar o frunza/La sanul tau s-a coborat sa moara/Iar vantul spune crengilor plecate/Povestea ta, frumoasa domni soara…” (Octavian Goga - Dascalita) "Ades un zgomot surd ma face sa tresar/ Sa fie pasii sprinteni ai iubitei mele,/sau e moarta si ea/de sute si de mii de ani?/Sa fie pasii mici si guralivi ai ei,/sau poate pe pamant e toamna/si niste fructe coapte-mi cad mustoase, grele, pe mormant/desprinse dintr-un pom, care-a crescut din mine?” (Lucian Blaga – Gandurile unui mort) "Nu cream sa-nvat a muri vreodata/ Pururi tanar, infasurat in manta-mi,/Ochii mei naltam visatori la steaua Singuratatii/…/ Piara-mi ochii tulburatori din cale/Vino iar in san, nepasare trista,/Ca sa pot muri linistit, pe mine/Mie reda-ma!” (Mihai Eminescu – Oda (in metru antic) "Nu de moarte ma cutremur, ci de vesnici