Poet, romancier şi dramaturg de mare succes, Dumitru Crudu revine în 2012 la poezie. Coordonator de cenacluri, ateliere de creaţie şi tabere literare, unul dintre cei doi fondatori ai fracturismului, alături de rebelul sentimental Marius Ianuş, a ajuns în postura directorului de filială de bibliotecă, direct interesat să promoveze cărţile şi să-şi dezvolte legăturile cu ceea ce pentru mulţi scriitori contemporani rămîne o mare necunoscută: publicul. Publicul cărţilor lui, al spectacolelor montate după piesele lui şi publicul celorlalţi autori, marele și necunoscutul public.
De cîteva luni te-ai mutat la propriu în bibliotecă. Eşti directorul Filialei „Ştefan cel Mare“ a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu“ din Chişinău. Am rămas impresionat de numărul mare de filiale, 33, şi mai ales de acţiunile de animaţie culturală (ca să apelez la terminologia specifică) din biblioteca pe care o conduci. Practic, în fiecare zi se întîmplă cîte ceva. Că e o lansare de carte, un atelier de creaţie sau o şedinţă a Centrului de Dramaturgie Contemporană, programul rulează foarte multe acţiuni şi invitaţi. Cum te-ai acomodat cu noua postură? Nu mi-a fost greu, căci, pînă să ajung director la Filiala „Ştefan cel Mare“, vreo cinci ani am condus un atelier de creative writing, Atelierul „Vlad Ioviţă“, la sediul central, şi eram familiarizat cu atmosfera din bibliotecă. În plus, acum doi ani, am făcut un tur al tuturor filialelor cu romanul meu Măcel în Georgia, care fusese selectat în cadrul proiectului „Chişinău citeşte o carte“. Un traseu pe care l-am refăcut şi anul acesta, dar, de data aceasta, în calitate de critic alături de prozatorul Anatol Moraru, al cărui volum de proză scurtă Nu mă tentează (apărut la Editura Cartier) a fost lecturat de către cititorii celor 33 de filiale. Împreună cu criticul Vitalie Răileanu, l-am flancat pe cunoscutul prozator bălţean, vorbind
