Scandalul privind reţeaua de fraudare nu ştirbeşte, cel puţin din informaţiile de până acum, decât la un nivel superficial imaginea solidă pe care o are, de ceva ani, sistemul bancar din România.

Nici clienţii băncilor şi nici banii acestora nu au fost şi nu sunt în pericol. Hoţul este reprezentat de o parte a mediului politic, care a furat din banii publici. Membrii reţelei au inventat firme, au luat credite, au obţinut garanţii de stat, nu au plătit şi au rămas cu banii. Băncile au cerut statului executarea garanţiei şi astfel banii publici au ajuns în buzunarul unora dintre cei cercetaţi acum de procurori. Este vorba despre peste patru milioane de euro în total, la capitolul tentative fiind trecute alte 18 milioane de euro.

E drept, posibila implicare a vicepreşedintelui celei de-a doua mari bănci din România nu poate fi trecută cu vederea, însă lista cu cele 48 de persoane despre care se presupune că ar fi făcut parte din această reţea cuprinde, conform DIICOT, aproape integral angajaţi ai statului, numiţi şi susţinuţi de mediul politic. Este vorba despre angajaţi ai unor instituţii precum Fondul Naţional de garantare a creditelor destinate IMM-urilor, instituţie subordonată Ministerului Economiei, ANAF, AVAS, ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei şi chiar despre Senatul României.

Este vorba despre persoane numite şi susţinute în funcţie de către politicieni, din diverse partide, despre persoane care au rezistat pe acele poziţii indiferent de partidele aflate la putere.

Guvernatorul BNR a subliniat vineri că tot ceea ce este legat de analiza punctuală a unui dosar de credit ţine de banca respectivă, nu de BNR, Justiţie sau de vreo altă instituţie din România. Aici este vorba însă despre acte false bazate pe înregistrări oficiale la instituţiile statului. Tocmai de aceea guvernatorul a declarat că nu este vorba despre o "carac