Rezultatul alegerilor prezidenţiale din SUA are o enormă greutate pentru afaceriştii americani, indiferent de mărimea business-ului lor. Direcţia ce va rezulta după 6 noiembrie va influenţa întreaga economie, de la taxe până la atitudinea autorităţilor de reglementare.
Dezamăgiţi de preşedintele Barack Obama şi exasperaţi de blocajul politic de la Washington, afaceriştii americani investesc în majoritate în Mitt Romney, candidatul republican. Mulţi manageri cred că realegerea lui Obama ar însemna mai mult ca sigur o creştere a fiscalităţii, a presiunii din partea unui stat agresiv şi mai mulţi ani cu un lider care nu înţelege exact la ce foloseşte sectorul de business de fapt. O victorie a lui Mitt Romney ar putea echivala însă cu o reducere de taxe, un rol redus al statului în economie şi un lider obişnuit cu mediul de afaceri.
Bineînţeles că Obama mai are destui fani în consiliile de administraţie din Silicon Valley până la Detroit şi pe Wall Street. Între timp, corporatiştii americani sunt foarte reticenţi faţă de promisiunea lui Romney de a adopta o poziţie dură faţă de China, cea mai mare piaţă de desfacere pentru multe companii americane şi singura care creşte în continuare. În plus, planul Romney-Ryan, care promite să nu crească taxele deloc nu este bine conturat şi pare puţin nerealist în condiţiile unei uriaşe datorii a statului american.
Afaceriştii americani votează cu dolarii lor. În alegerile din 2008 ei au contribuit cu două miliarde de dolari la campaniile prezidenţiale–55% către democraţi, restul către republicani. Anul acesta, oamenii de afaceri au donat 1,8 miliarde, dar 60% s-au dus în conturile republicanilor. Romney nu este însă un pariu sigur. Unii afacerişti speră ca el să poată elimina blocajul politic de la Washington. Alţii se tem că va fi prizonierul mişcării Tea Party, dreapta extremă a formaţiunii republicane. Di
