Noi amănunte ies la iveală în scandalul din lumea bancară izbucnit miercuri, în care zeci de funcţionari ai unor bănci din România şi angajaţi ai Ministerului Economiei, plătiţi regeşte în vremuri de criză, au ajuns pe mâinile anchetatorilor după un “tun” de 22.000.000 €. Noi amănunte ies la iveală în scandalul din lumea bancară izbucnit miercuri, în care zeci de funcţionari ai unor bănci din România şi angajaţi ai Ministerului Economiei, plătiţi regeşte în vremuri de criză, au ajuns pe mâinile anchetatorilor după un “tun” de 22.000.000 €.

Investigând mecanismele ţepei provocate prin credite garantate de stat, procurorii au ajuns ieri la concluzia că 80% din sistemul bancar ar fi afectat de fraude. În total, 33 de persoane sunt acuzate până acum că ar fi obţinut ilegal, de la Ministerul Economiei, finanţarea unor proiecte de achiziţii de utilaje, prin intermediul unor societăţi controlate de liderii grupării. Libertatea vă dezvăluie ce “învârteau” capii reţelei.

Aurel Şaramet era, din 2008, preşedinte al Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri şi se laudă, în CV, că a coordonat primele procese de privatizare din România. Acesta are două case în Capitală, o locuinţă la Snagov şi încă o casă de vacanţă în Prahova. Fire strângătoare, Şaramet a adunat în două conturi bancare aproape 500.000 de euro, după ce, în ultimii doi ani, în plină criză, salariul aproape că i s-a dublat. Doar din leafa de la instituţia unde garanta pentru creditele acordate IMM-urilor a încasat anul trecut 16.000 € pe lună.

Alt “cap” al grupării care a cutremurat întregul sistem bancar din România este Dragoş Florian Diaconescu, fost general în cadrul Direcţiei de Informaţii Externe. A fost şeful unui departament care se ocupa cu angajările cetăţenilor români ce activau în comerţul exterior. După Revoluţie a construit un grup de firme cu obiecte de activitate precum schimb