Tudorel Stoica laudă modul în care arată echipa actuală, susţine că e diferenţă mare faţă de rivala Dinamo, însă îl pune la zid pe Mihai Stoica: "E dramatic dacă a ajuns unul ca el să critice legendele din Ghencea".

- Domnule Stoica, de ce aţi renunţat la viaţa petrecută în fotbal?

- Aşa a fost destinul meu, să stau departe de fotbalul românesc, şi cred că e mai bine. Acum, în fotbalul de la noi sînt oameni mult mai pricepuţi, evident între ghilimele. Sînt unii care n-au avut nimic cu fotbalul, dar după revoluţie s-au amestecat profesiile şi drept dovadă, fotbalul nostru e într-un declin valoric. Păi, în afară de Steaua, care practică un fotbal ce place cît de cît, restul echipelor sînt depăşite de fenomenul ăsta.

- De ce n-aţi vrut să ajungeţi antrenor?

- M-a tentat să devin antrenor, dar viaţa mi-a demonstrat că-mi mănînc sănătatea încercînd să fac un lucru bun. Decît să mi se întîmple ce li se întîmplă acum tehnicienilor, cred că am luat decizia bună. Nu contează cu cine am avut probleme. Nu e bine să dezgropi morţii. A trecut, asta e!

- Haideţi să vorbim şi de Steaua - Dinamo. Există un jucător ca Tudorel Stoica în fotbalul de acum?

- Nu vreau să fac eu comparaţii despre fotbaliştii de azi. Nu am fost o mare vedetă şi nu pot să fac comparaţii între mine şi cei actuali.

- Aţi fost un jucător dur sau era altul mai rău în joc?

- Am fost foarte rău pe teren, nu-mi plăcea să pierd nici un meci. Chiar dacă nu am luat multe cartonaşe roşii, "galbene" am primit destule. Nu cred că am accidentat vreun adversar în cariera mea. Deşi intram dur, o făceam la minge. Am jucat într-o echipă extraordinară, iar jocul m-a făcut să nu mai fie nevoie de răutate. Preocuparea noastră era să jucăm, să facem spectacol şi să mulţumim spectatorii. Dacă nu eram noi, Steaua nu mai era cea mai iubită echipă din România!

"Metalul din anii '