Faptul că euro nu a reuşit, în urmă cu câteva săptămâni, să treacă de 4,58 – 4,59 lei, ceea ce ar fi deschis drumul spre noi maxime istorice, a pus în gardă speculatorii, care au decis că nu este cazul să se pună cu banca centrală, care foloseşte în continuare cursul ca principală ancoră antiinflaţionistă. Rată a inflaţiei care a ieşit deja din intervalul dorit de BNR, (3%, plus/minus un punct procentual) cu un maxim al acestui an atins în septembrie de 5,33%, tendinţă care se va menţine, conform guvernatorului Mugur Isărescu până la jumătatea anului viitor. În aceste condiţii, banca centrală a decis în ultima şedinţă de politică monetară din acest an să menţină neschinbată dobânda-cheie la 5,25%. Pentru a frâna deprecierea leului, banca centrală a redus, începând cu luna trecută, injecţiile de lichiditate în piaţa monetară, limitând sumele cu care împrumută săptămânal băncile la 4 miliarde lei. S-au adăugat, conform dealerilor bancari, vânzările indirecte de valută, cei de la ING, afirmând că BNR ar fi cheltuit în acest scop circa 700 milioane euro, ei menţinându-şi prognoza de 4,6 lei până la finele anului. Această estimare are în vedere începerea campaniei electorale, care va fi însoţită de măsuri populiste, cât şi situaţia precară a economiei, rezultată de încetinirea semnificativă a celei din zona euro, principala piaţă de export. Săptămâna trecută a debutat cu un curs de 4,5442 lei iar la finalul ei euro cobora la 4,5236 lei, minim al ultimei luni. Vinerea trecută, şedinţa a debutat direct pe apreciere, la 4,5250 – 4,5280 lei, după care cotaţiile au revenit peste 4,53 lei. La jumătatea zilei euro a coborât chiar sub pragul de 4,52 lei, pentru ca până la final să fluctueze între 4,5250 şi 4,53 lei. În piaţa la termen de la Sibiu, preţurile futures pe raportul euro/leu cu scadenţa decembrie au coborât de la 4,5789 la 4,5501 lei iar pentru martie viitor de la